Ce este darea in plata?
Darea in plata reprezinta forma cea mai simpla de stingere a obligatiilor.
In principal discutam despre obligatiile contractele prin credite bancare ipotecare sau de nevoi personale garantate cu ipoteca.
Desigur, ar fi bine daca ar fi asa de simplu precum spune teoria insa in esenta legea darii in plata presupune stingerea datoriilor, asta dupa ce sunt indeplinite anumite conditii, cu obligatia celui care vrea sa stinga datoria de a transfera bunurile ipotecate la banca, catre aceasta.
Darea in plata mai presupune in unele situatii si stingerea unor datorii reziduale ramase in urma executarii silite a imobilului ipotecat, de catre banca sau recuperator si suma ramasa neacoperita poate fi stinsa prin aplicarea legii darii in plata.

Legea darii in plata pe intelesul tuturor.
Intrata in legislatia din Romania undeva in 2014, legea darii a plata a suferit mai multe modificari insa ultima modificare din 2020 a fost definitorie, practic toti imprumutatii in moneda volatila a francului elevetian, CHF , dupa modificarea legii darii in plata au posibilitatea sa apeleze la aceasta procedura.
Pentru a explica in concret este necesar sa intelegem cum opereaza legea darii in plata si daca si dvs. va incadrati la beneficiile ei.
Astfel, prin intrebari simple, raspundem la provocari majore din sfera economic personala si financiara a fiecarui roman.
Cui se adreseaza legea si care este procedura?
Exista mai multe tipuri de debitori care pot apela la legea darii in plata.
a) Debitorii care au imprumutat o suma de bani in baza unui contract de imprumut punand ipoteca pe bunul imobil locuinta;
b) Debitorii care au intrat in faza de executare silita si inca nu li s-a vandut bunul imobil;
c) Debitorii intrati in faza de executare silita si carora li s-au vandut bunurile imobile si au ramas cu o datorie reziduala.
Punctele a) si b) apeleaza la legea darii in plata solicitand efectiv darea in plata prin stingerea datoriilor reciproce respectiv, trecerea in patrimoniul bancii a imobilului sau imobilelor cu care s-a garantat imprumutul si pe viitor radierea oricarei datorii pe care imprumutatul o avea fata de banca.
Punctul c) in schimb, chiar daca face parte din legea darii in plata presupune de fapt o stingere efectiva a datoriei ramase in urma vanzarii bunului imobil.
Care sunt pasii pentru a putea da in plata in 2021 sau pentru a putea stinge datoria reziduala?
Pasul numarul 1.- Conditiile pentru a da in plata – Verificati cu un avocat ca va incadrati in conditiile legii 77/2016 pentru a da in plata.
Astfel pentru a putea da in plata sau pentru a va sterge datoria reziduala asa cum am aratat mai sus, este necesar sa indepliniti urmatoare conditii:
Articolul 4 din legea 77/2016 – art. (1) prevede ca-
Pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credit şi a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
a) creditorul şi consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislaţia specială;
Asta presupune ca dvs. sa aveti calitatea de consumator daca vreti sa urmati procedura darii in plata iar cel caruia ii opuneti procedura sa fie o banca, sa fie un IFN sau un recuperator de creante care a cumparat de la banca sau ifn creanta si a pus-o in executare.
b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depăşea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit;
Aici trebuie sa faceti un calcul matematic simplu cu privire la suma pe care ati imprumutat-o mai ales daca ati facut un credit in trecut in CHF.
c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;
Dupa cum observam darea in plata a fost gandita sa ii ocroteasca pe cei care au luat imprumutul in legatura relativ stricta cu imobilul de locuit sau daca este vorba despre un teren , doar in conditiile in care debitorul avea de gand ca pe acel teren sa-si construiasca un imobil locuinta ( mare atentie la procedura de darea in plata ).
d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi.
Acest lucru se poate dovedi foarte usor prin faptul ca atasati un cazier judiciar la notificarea trimisa de catre avocat.
e) este îndeplinită condiţia privind impreviziunea.
Multa dezbatuta tema a impreviziunii care pe multi i-a cam lasat pe bara cu notificarile de are in plata a fost in final reglementata in asa fel incat IMPREVIZIUNEA este inclusa in corpul de lege a legii 77/2016.
Ce inseamna impreviziune si cum stiti daca va incadrati? Cititi textul de lege de mai jos:
Atentie – Debitorii in CHF se incadreaza TOTI la notiunea de impreviziune FARA SA FACA NICIO ALTA DOVADA:
(1^1) Reprezintă impreviziune pentru darea in plata –
a) pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 52,6% faţă de data încheierii contractului de credit.
Asta presupune de fapt ca daca avem o crestere de curs de 52,6 fata de 2006-2007 etc unde CHF a fost cotat la 1,7 si daca ne uitam la 2020 aceasta este de 4,6-4,7 lei/CHF atunci impreviziunea asa cum am spus si mai sus este aplicata tuturor contractelor in CHF.
b) pe durata executării contractului de credit, obligaţia de plată lunară înregistrează o creştere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă.
Ca expresie a clauzelor de natura abuziva, leguitorul a prevazut ca si cresterea acestei dobanzi in mod artificial sa fie considerata tot impreviziune.
Spre exemplu in contractele cu BCR rata dobanzii putea fi modificata CU ORICAT si desigur aceasta era o clauza abuziva.
(1^2) În scopul aplicării prevederilor prezentei legi este necesară menţinerea pragurilor valorice prevăzute la alin. (1^1) lit. a) şi b) în ultimele 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată.
Pasul numarul 2 – Darea in plata – Notificarea de dare in plata in 2021 cu modificarile de rigoare.
Procedura de deschidere a darii in plata sau de stingere a datoriei reziduale, consta in primul rand in identificarea unui profesionist care sa va ajute cu primul act pe care trebuie sa-l faceti in mod obligatoriu si anume – NOTIFICAREA DE DARE IN PLATA.
NOTIFICAREA DE DARE IN PLATA presupune comunicarea catre banca creditoare sau catre creditor care poate fi si un recuperator de creante sau un IFN, a unei notificari semnate si redecatate in mod obligatoriu de avocat sau poate fi notar sau executor ( desi nu cred ca vreti ca cel care va executa sa va trimita notificarea ), prin care in functie de situatia in care va aflati, solicitati fie sa trasnferati proprietatea imobilului fie sa va fie stearsa datoria reziduala.
Chestiunile tehnice nu sunt atat de importante fiindca darea in plata a suferit modificari substantiale ( chestiunile tehnice le aplica specialistul in dare in plata) si ceea ce trebuie sa stiti de esenta pentru a incepe aceasta procedura este ca obligatoriu trebuie sa comunicati creditorului notificarea de dare in plata DOAR PRIN INTERMEDIUL UNUI AVOCAT , sau asa cum am spus poate fi si notar sau executor si nu o depuneti niciodata dvs. pe cont propriu fiindca NU este LEGAL.
Pasul numarul 3 – Darea in plata poate fi contestata sau acceptata. Ce inseamna asta?
De aici se nasc evident doua situatii:
a) Creditorul este de acord cu darea in plata si atunci –
Daca Banca/ifn-ul sau recuperatorul de creante vor fi de acord cu darea in plata si cu procedura de transfer al imobilului catre ei si stingerea datoriei dvs. atunci pasul urmatorul ar fi acela de a merge la notar alaturi de avocatul care v-a notificat pentru a da in plata si de a perfecta actul prin care transferati imobilul dvs. ipotecat in proprietatea bancii si scapati de datorie.
Ori, daca sunteti in executare silita nu mai este necesara prezenta la notar ci creditorul de tipul recuperatorului de creante va transmite un inscris denumit dare in plata prin care va anunta de stergerea datoriei.
b) Creditorul nu este de acord cu darea in plata si atunci –
Este necesar sa va prezentati in instanta in cadrul contestatiei la notificarea de dare in plata si sa cereti ca notificarea emisa de catre dvs. sa fie validata si astfel creditorul sa aiba obligatia de stergere a datoriei sau de primire in plata a imobilului dvs. ipotecat.
Asta presupune ca veti incepe un proces cu banca cu IFN-ul sau cu recuperatorul insa daca de la bun inceput ati fost precaut si ati verificat ca va incadrati in toate conditiile explicate mai sus, va fi un proces pe care ar trebui sa-l castigati si sa obligati creditorul sa va stearga datoria IN INSTANTA sau sa fie obligat sa preia bunul.
Ce fac daca dupa ce castig dosarul de dare in plata ( notificarea ) , banca tot nu vrea sa treaca in patrimoniul ei imobilul?
Atunci va fi necesar sa deschideti un al doilea proces ( desi aceste situatii sunt rare) prin care in baza primului proces castigat prin care s-a constatat ca notificarea pentru darea in plata este CORECTA SI LEGALA si atunci instanta de judecata il va obligata pe creditor fie sa stearga datoria fie sa primeasca fortat imobilul in proprietate si ulterior sa va scuteasca de orice plata a creditului.
Ce se intampla dupa finalizarea deciziei/actului de dare in plata?
Felicitari! Ati scapat de datorii!!
Practic, dupa emiterea actului de catre recuperator cu privire la darea in plata se vor ridica toate popririle si executarile silite vor inceta.
De asemenea daca nu erati in executare silita, prin transferul proprietatii catre banca, aceasta va va remite un document prin care datoriile pe care le inregistati fata de aceasta, se sterg.
P.S – Va sfatuim ca orice demers pe care il faceti in legatura cu darea in plata sa il prospectati si sa il documentati TEMEINIC.
Spre exemplu o alternativa la scaderea unor costuri ale creditului ar putea fi aplicarea direcata a OUG 52/2016 dar si a legii 192/2000 cu privire la posibilele clauze abuzive din interiorul contractului.
Av. Monac Cosmin