În dreptul român, ordinul de protecție reprezintă un mecanism juridic esențial pentru protejarea persoanelor aflate în situații de risc, fiind reglementat distinct în funcție de relația dintre victimă și agresor.
În prezent, cadrul legal este asigurat de două acte normative:
- Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, aplicabilă cazurilor de violență între membri de familie;
- Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecție, care extinde această formă de protecție și asupra situațiilor de violență produse în afara relațiilor familiale.
Prin adoptarea Legii nr. 26/2024, legiuitorul a urmărit să ofere victimelor violenței non-domestice un instrument juridic rapid și eficient, similar celui existent în materia violenței domestice, aplicabil inclusiv în situațiile în care agresorul nu are calitatea de membru de familie în sensul legii.
Ce este ordinul de protecție
Ordinul de protecție este o măsură legală cu caracter preventiv, prin care se pot impune obligații sau interdicții în sarcina agresorului, având ca scop protejarea:
- vieții;
- integrității fizice sau psihice;
- libertății victimei.
În funcție de autoritatea care îl emite, ordinul de protecție poate fi:
- ordin de protecție provizoriu;
- ordin de protecție judecătoresc.
Ordinul de protecție provizoriu
Ordinul de protecție provizoriu este o măsură temporară, emisă de organele de poliție, în situații de urgență, atunci când se constată existența unui risc iminent asupra victimei.
De regulă, procedura este declanșată în urma unui apel la numărul unic de urgență 112, urmat de deplasarea polițiștilor la fața locului. După evaluarea situației de fapt și a nivelului de risc, aceștia pot dispune emiterea ordinului de protecție provizoriu.
Acesta:
- se emite pe loc;
- produce efecte imediate;
- are o durată de 5 zile (120 de ore).
Ordinul de protecție judecătoresc
Ordinul de protecție judecătoresc este emis de instanța de judecată și poate fi solicitat:
- ca urmare a emiterii unui ordin de protecție provizoriu;
- independent, chiar dacă nu a existat un ordin provizoriu;
- inclusiv în situația în care poliția a refuzat emiterea ordinului de protecție provizoriu.
Durata ordinului de protecție judecătoresc poate fi stabilită de instanță pentru o perioadă de până la 12 luni.
Ce acte de violență pot justifica emiterea ordinului de protecție
Legislația română definește actele de violență într-un sens larg, incluzând orice conduită care poate pune în pericol viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea unei persoane.
Printre actele care pot justifica emiterea unui ordin de protecție se regăsesc:
- violența fizică;
- violența sexuală;
- amenințările;
- hărțuirea și urmărirea;
- violența online;
- obstrucționarea justiției;
- orice alte forme de violență fizică sau psihică ce creează ori pot crea o stare de pericol pentru victimă.
Potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 217/2003, în nicio formă și în nicio împrejurare, obiceiul, cultura, religia, tradiția sau onoarea nu pot constitui o justificare pentru săvârșirea actelor de violență.
Cine poate solicita ordinul de protecție
Cererea de emitere a ordinului de protecție poate fi formulată de:
- victimă;
- reprezentantul legal al victimei;
- procuror, inclusiv fără consimțământul victimei;
- autorități sau instituții cu atribuții în domeniul protecției victimelor, inclusiv DGASPC.
Competența instanței și depunerea cererii
Cererea de ordin de protecție se depune la judecătoria în a cărei circumscripție teritorială victima își are domiciliul sau reședința.
Aceasta poate fi transmisă:
- personal;
- prin poștă;
- prin fax;
- prin mijloace electronice.
Conținutul cererii de ordin de protecție
Pentru solicitarea ordinului de protecție este prevăzut un formular standard, pus la dispoziție gratuit și scutit de taxa judiciară de timbru.
Cererea trebuie să cuprindă:
- datele de identificare ale părților;
- descrierea faptelor de violență;
- probele disponibile;
- măsurile de protecție solicitate.
Procedura de soluționare a cererii
Cererea se judecă de urgență, în camera de consiliu, într-o procedură confidențială, cu:
- participarea obligatorie a procurorului;
- asistență juridică pentru victimă.
Termenul de soluționare este, de regulă, de maximum 72 de ore de la depunerea cererii.
Hotărârea pronunțată este executorie de drept și poate fi atacată cu apel în termen de 3 zile de la pronunțare sau comunicare. În cazul menținerii stării de pericol, ordinul de protecție poate fi reînnoit, în condițiile legii.
Asistență juridică specializată
Pentru evaluarea situației dumneavoastră concrete și pentru asistență juridică specializată în materie penală, cabinetul de avocatură Cosmin Monac vă stă la dispoziție.
